Totul despre Depresie: De la cauze, pănă la tratament

Totul despre Depresie: De la cauze, pănă la tratament

Depresia este o tulburare medicală comună, dar gravă, ce afectează într-un mod negativ modul în care o persoană găndește, se comportă sau se simte.

Chiar dacă pentru cei care se confruntă cu această tulburare situația pare fără scăpare, nu este deloc așa. În ziua de astăzi există diverse modalități de a o trata și chiar vindecă: pe lăngă clasicele antidepresive, există și un tratament depresie naturist cu eficacitate dovedită.

Tipuri de depresie


Potrivit unor studii recente, 1 din 10 adulți sunt afectați anual de depresie, femeile ajungând la un număr aproape dublu față de bărbații diagnosticați.

Depresia poate fi de mai multe tipuri, în funcție de modul de manifestare, de perioada pe care se poate întinde și de timpul când apare.

1. Depresia majoră

Cea mai severă formă de depresie este depresia majoră, care cuprinde un tablou clinic dramatic, în care predomină stări emoționale de deznădejde, regret, dezamăgire, lipsa unui scop, gănduri repetitive legate de moarte, insomnie sau hipersomnie, lipsa de energie, reducerea puterii de concentrare sau de luare a deciziilor, a capacității de a gândi sau exacerbare a găndirii și a mișcărilor corpului.

În acest caz se impune de urgență un tratament depresie majoră, ce va fi stabilit prin prezentarea la medicul psihiatru.

Factorii de risc ai depresiei majore și ai depresiei în toate formele ei sunt următorii:

  1. Genetica si istoricul familial – Dacă în familie este o rudă apropiată (unul dintre părinți, un frate/sora), riscul este de 2-3 ori mai mare de a dezvoltă această boală față de persoanele care nu au rude apropiate cu depresie.
  2. Sexul – Femeile prezintă un risc de două ori mai mare decât bărbații să facă depresie, unii cercetători punând acest fapt pe seama că ele sunt mai stresate și au un risc de trauma sporit față de bărbați.
    Responsabili, de asemenea, ar putea fi: hormonul feminin, estrogenul, dar și menstruația sau sarcina, când nivelul de hormoni fluctuează.
  3. Stresul – Expunerea prelungită la stres are un efect devastator asupra organismului, prin stimularea HPA, adică interacțiunea dintre hipotalamus, glandele suprarenale și glanda hipofiza. Această axa HPA este esențială pentru modul în care organismul reacționează în față stresului. Stimularea HPA face să crească producția de epinefrină (adrenalină) și cortizol, cu implicații asupra depresiei. Unele studii au arătat că anomaliile axei HPA se întălnesc a 70% dintre persoanele care au depresie.
  4. Dietele nesanatoase – Atunci când organismul este hrănit sănătos și creierul este ajutat să funcționeze normal. Dacă însă lipsesc anumiți nutrienți dintr-o dietă alimentară, sunt șanse mai mari să apară afecțiuni fizice sau psihice. S-a stabilit că următoarele categorii de alimente cresc riscul de depresie: alimentele procesate și consumul ridicat de carbohidrați, iar persoanele diagnosticate cu această tulburare au frecvent un deficit de vitamine și minerale precum: Vitamina B9, vitamina B12, vitamina D, cupru, zinc, mangan.
  5. Anumite trăsături de personalitate:

Medicii au constatat că anumite trăsături de personalitate cresc probabilitatea unei persoane de a dezvoltă depresie, și anume:

  • Evitarea excesivă a situațiilor care par periculoase
  • Nivel ridicat de nesiguranță
  • Nivel ridicat de introvertire
  • Impulsivitate
  • Schimbarea frecvența și rapidă a stării de spirit;
  • Senzația de oboseală după interacțiunea cu diverse persoane;
  • Dezorganizare
  • Tendința de a finaliza proiectele pe ultima sută de metri

Persoanele care au un episod depresiv major vor experimenta, pe lângă dispoziție foarte scăzută, incapacitatea de a simți plăcere pentru activități care anterior aduceau bucuria, simptome de psihoza, precum delir sau, mai rar, halucinații, și anumite simptomen fizice: dureri de cap, oboseală, probleme digestive, apetit scăzut.

2. Depresie cronică

Depresia cronică presupune o intensitate a simptomelor mai mică față de depresia majoră, dar pe o durata mai mare (de cel puțin 2 ani).

Se mai numește distimie, iar principalul sau simptom este diminuarea interesului și a plăcerii pentru toate activitățile. Înainte de a fi pus un astfel de diagnostic, pe lăngă dispoziția redusă mai trebuie să fie prezente cel puțin două dintre următoarele simptome:

  • Diminuarea capacității de a se bucură
  • Stima de sine scazută
  • Sentiment de deznădejde
  • Lipsă de energie, oboseală
  • Lipsa concentrarii sau dificultatea de a lua decizii
  • Tulburari de apetit, insotite de scădere sau crestere in greutate
  • Tendința de a deveni critic si iritabil
  • Somn superficial sau insomnie
  • Tendința de a se izola.

Pentru că simptomele acestui tip de depresie persistă pentru un timp mai îndelungat, dar au o intensitate mai mică față de celelalte tipuri de depresie, poate fi mai dificil de tratat, pentru că este considerată deseori o trăsătură de caracter de către persoană în cauza.

3. Depresie sezonieră

Sunt unele persoane care în perioada iernii suferă de depresie, creștere în greutate și somnolență, iar odată cu instalarea primăverii încep să se simtă normal.

Acestea pot suferi de o tulburare afectivă sezonieră, în care simptomele apar ciclic, odată cu revenirea anotimpului sau a perioadei în cauza, și anume:

  • Stare de somnolență pronuntată
  • Crestere in greutate
  • Poftă de mancare, poftă de carbohidrati
  • Sensibilitate la respingere
  • Iritabilitate
  • Un sentiment de greu, ca si cum persoana ar tine in brate o povară grea.

Această tulburare este considerată un subtip al depresiei majore, fiind de fapt o depresie recurentă ale cărei simptome apar, de regulă, toamna sau iarnă și dispar primăvară.

Se pune acest diagostic dacă au avut loc cel puțîn două episoade in lunile mai reci, fără să existe un episod într-o luna de primăvară sau vara, timp de cel puțin 2 ani.

3. Depresie postnatală

Faptul că trec prin schimbări hormonale majore atunci cănd le afectează pe unele femei într-atăt de mult, încât devin indiferente față de ele însele și chiar față de bebeluș.

Statisticile indică faptul că 10-15% dintre noile mame trec prin depresie postpartum, cele mai predispuse fiind cele care au sindrom premenstrual sever.

Fiecare proaspătă mama care da semne ale acestei afecțiuni trebuie să știe că există tratament depresie postnatală, care trebuie însă cumulat cu odihnă și exerciții fizice.

În plus, mama nu trebuie să se sfiasca să ceară ajutor când are nevoie, iar prin ajutor se înțelege atăt ajutor medical (ședințe la psiholog), căt și contribuția rudelor sau a prietenilor în privința îngrijirii copilului și a casei.

Depresia de tip postnatală poate dura până la 3 luni și este una intensă, care poate limita activitățile persoanei în cauza.

Tratament pentru depresie


1. Medicamente cu prescripție medicală

In momentul de față, protocolul de intervenție în cazul depresiei este unul bazat atăt pe medicamente antidepresive, căt și pe psihoterapie, de la caz la caz.

Nu se poate spune exact care este cel mai bun antidepresiv din lume, pentru că tratamentele funcționează diferit de la persoană la persoană.

Sunt însă opțiuni diverse pe piață, care sunt foarte eficiente, pentru că acționează la nivelul neutrotransmitatorilor, ce sunt puternic afectați în timpul depresiei.

  • Inhibitori selectivi ai recaptarii serotoninei

Acesta este renumit că fiind eficient și drept tratament anxietate. Inhibitorii (IRSS) actionează mărind nivelul extracelular al neurotransmitatorului serotoninei și limitând recaptarea acestui hormon în celulă presinaptica.(1)

Eficacitatea ISRS in cazurile usoare sau moderate de depresie a fost contestata și poate fi sau nu depășită de efectele secundare, mai ales la adolescenți. Însă, în cazul pacienților cu depresie severă, există un beneficiu important al medicamentelor față de placebo.(2)

  • Inhibitori ai recaptarii serotoninei-norepinefrinei

Medicamentele de tip SNRI măresc cantitatea de serotonina si norepinefrina din creier. In mod normal, celulele cervoase reabsorb aceste substante, dar SNRI-urile blocheaza reabsorbtia.(3)

Aceste medicamente sunt o varianta de tratament pentru obsesie compulsivă, însă nu sunt de neglijat nici efectele lor. Unele antidepresive, cum ar fi venlafaxina, pot creste gandurile sau comportamentele suicidare la persoanele sub 25 de ani, mai ales in primele saptamani de tratament.(4)

  • Antidepresive atipice

Unele studii au demonstrat că antipsihoticele atipice, în comparație cu neurolepticele convenționale, reduc simptomele negative. Explicația ar fi că prin eliberarea de dopamină în cortexul prefrontal se îmbunătățesc activitatea psihomotorie, plăcerea, apetitul sau motivația.(5)

  • Antidepresive triciclice

Acestea sunt: Amitriptilina, Imipramină, Doxepina, care sunt administrate în cazul depresiei majore, iar Clomipramina este eficientă în tulburarea obsesiv-compulsivă.

Totuși, acest tip de antidepresive triciclice sunt mai puțin recomandate din cauza efectelor adverse (hipotensiune ortostatică, sedare, constipație etc.).

2. Tratament Naturist – Homeopat


  • Pastile din plante pentru depresie

Formă și gravitatea afecțiunii și ale simptomelor impun ce pastile depresie sunt mai eficiente.

Un rol foarte important îl au și tratamentele naturiste, considerate cea mai bună metodă de a scapă de depresie fără efecte secundare.

  • Ulei de CBD

Considerat drept cel mai bun medicament pentru depresie fără efecte secundare mari, oferit de natură, uleiul de CBD se utilizează în depresie, pentru reducerea anxietății, a disconfortului de a vorbi în public sau a tulburărilor cognitive.

Unele cercetari din 2014 pot oferi explicații de ce CBD-ul ar putea fi util în tratarea depresiei, subliniind că CBD are o interacțiune pozitivă cu receptorii serotoninei din creier.(6)

Autorii respectivei cercetari au studiat modul cum CBD actioneaza ca un compus antidepresiv si anxiolitic in cazul animalelor.(7)

In 2018, autorii unui studiu au notat de asemenea că mai multe cercetări au demonstrat acțiunea antistres, anxiolitica, antidepresivă și neuroprotectoare a CBD, tot în cazul animalelor. Au fost efectuate investigații și în privința utilizării CBD în alte afecțiuni, cum ar fi epilepsie, dependență de substanțe, fobie socială, schizofrenie, stres post-traumatic, Parkinson.(8)

O alta cercetare din 2018 a punctat acțiunea rapidă a CBD-ului în cazul depresiei.(9)

Așadar, uleiul de CBD poate fi catalogat drept cel mai bun antidepresiv natural, care reduce stresul, calmează agitația ce apare odată cu episoadele de anxietate, oferind posibilitatea organismului de a se liniști.

  • Rhodiola

Un studiu a comparat efectele rhodiolei în tratarea depresiei cu sertralina antidepresivă, care se prescrie în mod obișnuit în cazurile de depresie și care este vândută sub numele de Zoloft.

Studiul menționat s-a desfășurat pe 57 de persoane cu diagnostic de depresie, care au primit Rhodiola, sertralina sau o pilula placebo pentru o perioada de 12 săptămâni. S-a remarcat ca Rhodiola si sertralina au redus simptomele depresiei, dar sertralina a avut un efect mai puternic.(10)

Avantajul Rhodiolei a fost însă că a funcționat că pastile antidepresive cu puține efecte secundare, fiind și mai bine tolerată.

  • Valeriană

Valeriana face parte din categoria așa-numitelor medicamente antidepresive fără rețeta care sunt recomandate peste tot în lume.

De curănd, un studiu clinic pe 39 de pacienți a demonstrat acest fapt, consolidand poziția valerianei de remediu natural important contra simptomelor depresiei.(11)

  • Complex de vitamine

Intr-un studiu realizat pe 76 de femei, cu vărste între 50 și 75 de ani, s-a demonstrat efectul imediat al vitaminelor asupra parametrilor de dispoziție. O singură doză de multivitamine ar putea avea un efect important asupra stării de spirit, a concluzionat acest studiu.

  • Ceaiuri pentru depresie

Unul dintre cele mai bune ceaiuri pentru depresie este ceaiul de CBD din cănepă, care poate fi găsit, de regulă, sub formă de pliculețe. Ceaiul este foarte bine tolerat de organism și, pe lăngă acțiunea să de liniștire, mai acționează și că antiinflamator și analgezic fără efecte adverse.

Alternative de tratament in cazul depresiei


  • Terapia electroconvulsiva (ECT)

Această metodă, numită și Terapia cu electroșocuri, reduce simptomele depresiei, fiind indicată în cazul depresiei clinice care nu răspunde la tratament.

Un studiu efectuat asupra a 153 de pacienți cărora nu li se administrau antidepresive, o procedura ECT a demonstrat un răspuns rapid și ridicat de remisie.(12)

Un alt studiu efectuat pe 253 da oameni a demonstrat ca terapia ECT este extrem de eficienta.(13)

  • Stimulare magnetică transcraniana (TMS)

Unele studii clinice au aratat ca o astfel de procedura efectuata zilnic asupra cortexului prefrontal stang a fost eficienta in tratarea simptomelor depresiei, inregistrand rate de remisie in 30-40% din cazuri.(14)

Similar cu antidepresivele, TMS a contribuit la imbunatatirea sustinuta a dispozitiei, cu mai putine efecte secundare.

  • Psihoterapia

Sunt studii care sugerează că varianta cea mai bună de tratament în caz de depresie este combinația dintre antidepresive și psihoterapie.(15)

Explicația ar fi că aceste două tratamente abordează în mod complet patologia, prin înlăturarea cauzelor, dar și a simptomelor.

  • Dieta

O cercetare care a vizat psihoneuroimunologia și biochimia creierului a indicat faptul că nutriția are o legătură importantă cu sistemul nervos central și cu funcția imunitară, influențând și starea de sănătate a unei persoane.(16)

Privarea organismului de nutrienți importanți poate da stări de depresie, anxietate, agitație și insomnie.

  • Somnul

Depresia si somnul sunt străns legate. Aproape toate persoanele care au depresie se confruntă și cu probleme de somn, astfel că medicii adresează frecvent această întrebare pacienților depresivi, ezitând să pună un diagnostic de depresia în lipsa unor plăngeri legate de somn.(17)

Problemele de această natură pot duce la dezvoltarea depresiei, acționând prin modificări ale funcției neurotransmitatorului serotoninei, influențând ritmurile circadiene și sporind vulnerabilitatea la depresie, ne arată diferite studii, studiu 2.(18) (19)

Concluzie


Depresia reprezintă o problema gravă de sănătate care nu trebuie neglijată.

Există numeroase forme de tratament în cazul acestei afecțiuni, dar uleiul de CBD este cel mai recomandat, avănd în vedere eficientă să în lupta cu simptomele depresiei și că nu prezintă simptome adverse.

Întrebări Frecvente


1. Depresia se vindecă fără tratament?

Orice persoană care are depresie trebuie să ajungă într-un cabinet de specialitate pentru a primi îndrumarea și tratamentul de care are nevoie.

Depresia nu doar că nu se vindecă de la sine, fără tratament, ci, netratată poate duce la probleme și mai grave și poate chiar pune viață persoanei respective în pericol.

2. Căt dureaza depresia?

Adevărul trist este că depresia poate dura o viață întreagă dacă nu este tratată, fiind o afecțiune medicală. Recuperarea unui pacient cu depresie poate începe de la 3 luni de la debutul tratamentului, iar majoritatea pacienților se simt mai bine la 1 an după ce au primit medicamentele adecvate și/sau au început psihoterapia.

Dinu Emanuel
Dinu Emanuel

Am absolvit facultatea de medicina in Spania la Autonomous in 2009 si din anul 2018 am inceput sa profesez la ReginaMaria ca medic generalist Am obtinut si acreditarea pentru bunele practici ale plantei de Marijuana, implicit si CBD

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *