Depresia sezonieră, sau tulburarea afectivă de iarnă, este un tip particular de depresie, care apare doar într-o anumită perioadă a anului, și anume, în perioada toamnă-iarnă.
Uneori se resimte chiar și primăvara și vara. Începe atunci când zilele încep să se scurteze. Dacă și tu ai impresia că toamna ți se schimbă radical starea de spirit, și nu ai idee ce se întâmplă cu tine, vei afla toate răspunsurile la întrebările pe care le ai în acest articol!
Te invităm, așadar, să îl citești până la final.
Ce este depresia sezonieră ?
Contents
După nume, am putea crede că depresia sezonieră este cauzată de vreme, însă nu este deloc așa. Specialiștii susțin că acest tip de depresie nu apare de unul singur, ci apare ca parte dintr-o tulburare depresivă majoră, care însă se manifestă sezonier.
În mai mult de 15% din cazuri, s-a dovedit că depresia sezonieră este și o parte a bipolarității.
Depresia sezonieră se diferențiază de alte tipuri de depresie prin câteva criterii care sunt prezente în toate cazurile, și anume: începe și se termină în perioade specifice ale anului, fără a avea cauze exterioare (precum evenimente tragice sau alți factori din exterior), apare în perioada rece și dispare când vine sezonul cald.
În perioada în care se manifestă, depresia sezonieră poate aduce cu sine și diverse episoade maniacale. În plus, pentru a fi definită ca depresie sezonieră trebuie să se repete pe o perioadă de cel puțin doi ani, fără alte episoade depresive.
Care sunt simptomele depresiei sezoniere ?
Simptomele sunt similare cu cele ale depresiei obișnuite, încep ușor toamna, și cresc în intensitate pe parcurs ce lumina solară scade, ameliorându-se descrescător o dată cu venirea primăverii.
Printre simptome se numără și diverse episoade maniacale. De altfel, simptomele pot fi ușor asemănate cu cele ale distemiei și ale depresiei majore, având un risc ridicat de suicid.
Iată care sunt cele mai frecvente simptome prezente în cazul depresiei sezoniere:
- Probleme cu somnul. Acestea sunt diverse, de la dificultăți în a se trezi de dimineață, la insomnii și somnolență diurnă.
- Greutăți de concentrare. Pacienții se confruntă și cu o lentoare, atât psihică, cât și fizică. Acestea vin și cu un nivel din ce în ce mai scăzut al energiei, au tendința de a amâna diferitele lucruri pe care trebuie să le facă și sunt total lipsiți de motivație.
- Probleme de alimentație. Pacienții au tendința de a consuma în cea mai mare parte produse procesate, fast-food, dulciuri, alcool etc. Lucru care fac persoanele să ia în greutate, fapt care mai apoi îi face să aibă o părere proastă despre ei înșiși, și să aibă un conflict interior cu privire la greutatea pe care o au la momentul respectiv și forma fizică dorită.
- Începe să aibă o toleranță scăzută la temperaturile mici. Vei observa că spui din ce în ce mai des replici precum “nu-mi place iarna”, “urăsc frigul”, “nu mai suport vremea asta rece”. Intoleranța aceasta la frig aduce cu sine izolarea și statul tot mai mult în casă. Eviți persoanele, chiar și pe cele apropiate.
- Apare iritabilitatea, anxietatea, nervozitatea, dar și scăderea libidoului. Apar mai apoi atât probleme în cuplu, cât și de relaționare cu cei din jur.
- Ai în permanență o stare depresivă, tristă, și fără chef. Apare plânsul brusc, fără un motiv anume, stima de sine este din ce în ce mai scăzută, prezentând și o labilitate emoțională constantă.
- Apar gânduri de disperare, care uneori sunt duse la extrem. Apar sentimente de vinovăție, care pot duce chiar și la gânduri și intenții suicidale.
Dacă ai experimentat una sau mai multe dintre simptomele enumerate mai sus, este cazul să iei atitudine. Pentru a ți se oferi un diagnostic clar, este necesar să te supui unui examen, făcut de un medic psihiatru.
Această testare constă într-un examen clinic și alte investigații de laborator (pentru a se scoate din ecuație posibilitatea unei sarcini, a consumului de droguri și alte substanțe psihoactive etc).
De asemenea, specialistul îți va evalua și starea mentală (comportamentul, cogniţie, instinct, somn, alimentaţie, sexualitate), afectivitate, profesie şi relaţii sociale) şi îți va aplica o serie de chestionare psihologice.
Cauze
Este greșit să credem că o cauză a depresiei sezoniere este trecerea fiziologică la un nivel redus de funcționare pe timpul iernii.
Printre adevăratele cauze ale apariției depresiei sezoniere se numără și un dezechilibru biochimic al anumitor neurotransmițători din creier, care are ca rezultat perturbarea metabolismului melatoninei și serotoninei.
S-a descoperit faptul că cele mai intense luni, pentru pacienții care suferă de depresie sezonieră sunt ianuarie și februarie. În aceste luni are loc mutația unei gene implicate în sinteza melanopsinei, despre care se crede că influențează apariția tulburării.
În plus, o altă cauză poate fi cea genetică. În cazul în care ai avut în familie o persoana care a suferit de depresia sezonieră, și tu ești predispus la această afecțiune.
Factori de risc
Cei mai predispuși la depresia sezonieră sunt persoanele tinere, cu vârste cuprinse între 18 și 30 de ani.
De asemenea, studiile arată că femeile sunt de 4 ori mai predispuse să fie afectate de depresia sezonieră decât bărbații. Și vârstnicii pot fi afectați de acest tip de depresie, însă într-un număr mult mai mic. La ei, incidență dintre sexe devine egală.
Cum se tratează tulburarea de depresie sezonieră ?
Este absolut necesar să urmezi serios un tratament, deoarece în lipsa unui tratament adecvat, exista un risc foarte mare de apariție a suicidului.
-
Antidepresive
Acestea trebuie administrate numai după ce un medic ți-a recomandat acest lucru. În plus, nu le poți achiziționa de la farmacie decât în baza unei prescripții de la medic.
Dezavantajul este că nu toate antidepresivele se potrivesc oricui, așa că, noi am făcut o listă cu cele mai puternice antidepresive.
Dacă se întâmplă acest lucru, medicul trebuie să îți prescrie alt tratament. Noi te sfătuim să optezi pentru antidepresivele naturiste.
Sunt mult mai ușor de administrat și achiziționat deoarece nu necesita rețetă de la medic.
Cel mai mare avantaj al antidepresivelor naturiste este acela că, nu pot avea efecte adverse negative, ci doar pozitive. Unele dintre cele mai bune astfel de produse sunt uleiul și capsulele pe bază de extract de CBD.
-
Terapie cu lumină
Se mai numește și fototerapie. Are ca scop stimularea producției de melatonină din organism, ținând cont de perioada de foto expunere, dar și de ciclurile afective și sezoniere ale tulburării.
Se recomandă ieșitul cât mai mult afară, la lumină. Iar pe lângă asta, terapeutul folosește o lampă cu lumină artificială intensă, în fața căreia, la o distanţă de 30-60 centimetri, pacientul stă cu ochii închiși.
Mai există și varianta de lumină strălucitoare, care este ataşată în extremităţile cefalice, timp de 2-6 ore pe zi. O idee foarte buna o reprezintă un heliostat controlat de computer care să reflecte lumina solară prin ferestrele casei.
Când ar trebui să caut ajutor medical ?
Așa cum am mai spus pe parcursul acestui articol, depresia sezonieră trebuie luată foarte în serios.
În caz contrar se poate ajunge la episoade mai dure, maniace, și chiar la suicid. Așadar, contactează un medic specialist încă de la primele simptome ale depresiei sezoniere.